Gard viu pentru stilizarea profesionala a spatiilor publice si a gradinilor particulare

Gardul viu este ‘’vedeta’’ arhitecturii peisagistice raspandite in partea central-vestica a Europei. Cu timpul, aceasta solutie decorativa a prins contur si in restul continentului, datorita felului in care imbina rolul practic si cel estetic. Gardul viu este conceput pentru o marja diversificata de utilizari. De exemplu, oamenii folosesc gardurile vii in delimitarea zonelor din gradina, infrumusetarea aspectului general al spatiului verde, pentru mascarea eleganta a unei constructii inestetice etc. 

In orase, gardul viu actioneaza ca o plasa naturala pentru aer, blocand praful si gazele de esapament. Mai mult, solutia si-a dovedit eficienta implicit in proiectele de demarcatie a gradinilor din fata blocurilor sau pentru a proteja intimitatea curtilor de privirile trecatorilor. Care sunt beneficiile complete pe care le ofera gardurile vii? Ce trebuie stiut inainte de punerea in practica a acestei initiative? Care sunt tipurile populare de gard viu si cum trebuie intretinute pentru un aspect sanatos cat mai multa vreme?  

1.Gardul viu, solutie anti-poluare si de protectie a sanatatii umane – Ce rol joaca gardurile vii in conservarea ecosistemului?

Gardul viu poate rezista decenii la rand, in functie de tipul plantelor din care este realizat. Gardurile clasice din scanduri sau beton incep incet sa dispara din peisajele urbane si rurale, deopotriva. Explicatia consta in costurile semnificative pe care le implica reparatiile periodice, inlocuirea sipcilor sau diversele retusuri cu solutii toxice pentru mediul natural. Gardurile vii sunt o alternativa rafinata a variantelor standard de garduri. La fel ca acestea, gardurile vii actioneaza ca o bariera impotriva privirilor indiscrete si chiar fata de intruziunea persoanelor straine. De asemenea, previn alunecarile de teren si contribuie la mentinerea nivelului optim de umiditate a solului.  

Gardurile vii reprezinta habitatul ideal pentru o diversitate de insecte, care la randul lor atrag diferite specii de pasari. Mai mult, blocheaza vantul, intemperiile, praful si actiunea directa a soarelui asupra altor plante mai sensibile care necesita un climat moderat pentru a supravietui. Unii gospodari apeleaza la tehnica gardurilor vii pentru a obtine ingrasaminte prin descompunerea frunzisului si acumularea reziduurilor rezultate in urma tunderii lor. Majoritatea plantelor specifice gardurilor vii sunt arbusti de 50 cm inaltime. Arbustii pitici ofera posibilitatea de a crea garduri in forme fanteziste sau labirinturi. 

Ce trebuie sa stii inainte sa plantezi un gard viu?

Gardul viu asigura gradinii o frumusete aparte si alte beneficii de durata pentru sanatatea omului si a mediului. Cum era si de asteptat, aceste atuuri impun o serie de compromisuri demne de luat in calcul inainte de a te apuca de treaba: 

  • Gardurile vii necesita o cantitate mare de seminte si butasi, plus tunderea periodica pentru a pastra o evolutie sanatoasa; 
  • Ritmul de crestere poate dura pana la trei ani. Solutia la care apeleaza numerosi gradinari sunt plantele deja dezvoltate; 
  • Prima perioada de plantare obliga la o ingrijire atenta, mai ales impotriva buruienilor;

1.1.Gardul viu-Labirint gard viu

 Stabileste cu prioritate scopul pentru care plantezi gardul viu, alege plantele de care ai nevoie si in functie de toate acestea selecteaza locul in care sa-l amenajezi.

2.Tipuri de gard viu – Criterii prin care sa identifici varianta de gard viu corespunzatoare proiectului tau de amenajare

Daca te tenteaza sa investesti in estetica gradinii tale amenajand un gard viu, vestea excelenta este ca ai de unde alege varianta optima pentru preferintele tale. Tipurile de gard viu se diferentiaza prin rolul pentru care a fost conceput fiecare, dar si prin categoriile de plante care intra in componenta sa. In ceea ce priveste scopul pe care il poate indeplini, gardul viu poate fi gandit pentru: 

  • Delimitarea sau imprejmuirea unui teren; 
  • Parte a unei lucrari peisagistice in interiorul gradinii. 

NOTA! Pentru delimitarea sau ornarea perimetrului este suficient un singur rand de arbusti. Daca preferi un gard viu care sa blocheze expunerea catre drumul public, atunci planteaza doua randuri paralele, dispuse in zig-zag. 

In functie de inaltimea gardului viu, plantele pot fi: 

  • Pitice (maximum 40 cm) - folosite in majoritatea amenajarilor cu rol decorativ, datorita frunzisului dens si florilor bogate cromatic; 
  • Mici – aproximativ 100 cm; 
  • Mijlocii – care ating 200 cm; 
  • Inalte - de minim 400 cm. 

Odata ce s-a stabilit motivul care sta la baza proiectului de amenajare a gardului viu, urmeaza pasul doi si anume: selectia plantelor. 

  • Gardurile verzi in orice sezon 

Daca vrei sa te bucuri de o priveliste verde chiar si in plina iarna, atunci opteaza pentru garduri vii create din tuia (columnaris, brabant, occidentalis sau smaragd), chiparos, ienupar sau molid. 

Doresti garduri vii cu tuia? Iata ce trebuie sa faci: 

  • Planteaza tuia imediat dupa ce le-ai procurat; 
  • Desfa radacinile si, in functie de dimensiunile lor, creeaza o groapa cu marime de doua ori mai mare; 
  • Taseaza pamantul in jurul arbustilor si iriga-l constant, mai ales in perioada de crestere. 

Pont! Tuia este cea mai populara planta in realizarea gardurilor vii. Este iubita atat pentru verdele tonic prin care imbogateste decorul, cat si pentru rezistenta la frig. Tuia poate fi plantata in orice perioada a anului (cand pamantul nu este inghetat) si procedura de ingrijire este simpla, fara operatiuni complicate. 

Important! Tuia smaragd are nevoie de caldura, lumina si apa. Asadar, ai grija sa o asezi acolo unde primeste cel mai mult soare si sa o uzi des. De preferat sa integrezi planta in gardurile vii pentru curti si gradini. Tuia smaragd nu rezista la praf si poluare, deci aliniamentele pentru drumurile publice nu sunt o idee inspirata. 

  • Gardurile din tufisuri 

Pe locul doi in clasamentul gardurilor vii pentru delimitare si rol decorativ sunt tufisurile. Acestea sunt reprezentate de urmatoarele specii: lemnul cainesc (ideal pentru borduri, datorita usurintei de ingrijire), buxus, berberis si laurociresul. Acesta din urma se remarca prin capacitatea de a se mentine verde, indiferent de anotimp. 

  • Gardurile cu flori 

Gardurile decorative imprima un aer aparte, proaspat si chiar boem spatiului in care sunt plantate. Cromatica speciala a florilor este asociata cu parfumul unic fiecarei specii dintre care cele mai importante sunt: liliacul, hibiscus, cununiță, trandafirul chinezesc, piracanta sau florile care produc mult nectar. 

  • Gardurile cataratoare 

Acestea sunt adesea utilizate pentru mascarea zidurilor deteriorate, pentru infrumusetarea gardurilor traditionale sau a constructiilor inestetice. Pentru realizarea panourilor verzi se poate folosi: iedera, trandafirul sau Mana Maicii Domnului. 

  • Gardurile mixte 

Cand esti in cautarea ideilor si modelelor de garduri vii iesite din tipar, mizeaza pe efectul gardurilor mixte. Plantele care compun gardul mixt se sprijina reciproc impotriva daunatorilor, creand o formula imuna la numeroase boli. Astfel, gardurile vii mixte impletesc avantajul esteticului cu cel al durabilitatii pe termen lung. Poti selecta plante pentru combinatii cromatice inedite, cu frunze vesnic verzi sau ritmuri variate de dezvoltare.  

Carpenul este una dintre cele mai cunoscute specii de gard viu care poate fi plantata si toamna. 

Carpenul poate atinge o inaltime de 4 m, avantaj care-l recomanda pentru protejarea intimitatii sau pentru realizarea arcadelor peste alei si spatii de acces. Carpenul este adaptabil la orice conditie meteorologica, dar cel mai bine se ‘’intelege’’ cu zonele umbroase. Solul perfect pentru cresterea carpenului este de tip mediu acid spre slab alcalin. Ceea ce putini gospodari stiu este faptul ca aceasta specie supravietuieste inclusiv in soluri nisipoase cu nivel optim de umiditate si nutrienti. 

Important! Daca gardul viu din carpen este plantat intr-o zona predispusa conditiilor meteorologice extreme, atunci trebuie avuta in vedere protectia radacinilor prin mijloace suplimentare. Un exemplu frecvent vizeaza mulcirea radacinilor cu un strat de 5 cm. De asemenea, trebuie luate masuri ca apa sarata rezultata din solutiile antiderapante sa nu se infiltreze in solul gardului viu. Pentru a preveni toate acestea, se pot realiza mulciri cu paie pentru a proteja radacinile. 

 2.1.Garduri vii – Perioada si tehnici indicate de plantare

Cand se planteaza gardul viu? Perioadele prielnice sunt fie inceputul sezonului de primavara, fie la deschiderea toamnei. In functie de caracteristicile fiecarei specii de plante, unele pot fi plantate in orice anotimp, cu exceptia perioadelor de inghet. 

Cum se planteaza gardurile vii? De regula, gospodarii recurg la tehnica prin insamantare sau prin sadirea plantelor dezvoltate.  

Plantele pentru gardul viu necesita un sol fertil ori amestecat cu nisip sau turba daca e prea rigid. Perimetrul in care urmeaza sa fie sadite plantele are nevoie de cantitati mari de apa inainte de inceperea operatiunii. Regula hidratarii abundente se mentine inclusiv ulterior plantarii. Din acest motiv se recomanda ca acest pas sa fie facut la inceputul primaverii sau al toamnei, cand ploile sunt mai frecvente decat in restul anului. 

 2.2.Cand se tunde gardul viu?

Perioada de crestere este esentiala pentru rezultate vizibile si de durata. Asadar, descopera cand se tunde gardul viu, care sunt ustensilele necesare si cum poti proteja plantele de daunatori. De exemplu, daca alegi sa plantezi arbusti, atunci tunderea lor in mod regulat trebuie tratata cu prioritate. Tunderea lor imediat dupa finalizarea etapei de plantare stabileste forma in care se vor dezvolta de acum incolo. Pe parcurs, intretine forma dorita prin tunderi periodice, de preferat de trei ori pe an. Evident, aceasta este o regula general valabila.  

De aceea, este bine sa te informezi temeinic in privinta nevoilor cu care vine la pachet fiecare specie pe care doresti sa o incluzi in proiectele tale peisagistice cu gard viu. Ce ustensile trebuie sa se regaseasca in trusa de gradinarit a unui gospodar de elita pentru taierea si tunderea gardului viu? In primul rand, foloseste foarfeca pentru tunderea detaliata a arbustilor. Pe locul doi vin trimmerele Husqvarna sau motouneltele esentiale pentru tunderea arbustilor pe suprafete mari.  

Tunderea regulata a gardurilor este o solutie prin care este eliminat riscul golurilor in coroana.   

Daca sunt corectate ulterior, aceste goluri necesita migala si efort intens. Speciile caracterizate de o coroana mica au nevoie de 3 taieri anuale. Gardurile cu coroane bogate se taie de doua ori pe an. Taierea foioaselor se recomanda in sezoanele de toamna si primavara. Coniferele pot fi excluse de la taieri. Categoriile care sunt prielnice scurtarilor sunt tisa, bradul sau tuia. Daca preferi sa le oferi acestora forme personalizate, atunci sezonul de vara este perioada prielnica pentru acest demers.  

Plivitul gardului viu se face pana la momentul la care se stabilizeaza plantele. Apoi, procesul se efectueaza periodic in scopul eliminarii buruienilor sau a plantelor concurente care ar bloca evolutia gardului viu. 

Retine! Nu se recomanda plantarea gardului viu in imediata apropiere a imobilului daca: 

  • Plantele nu fac parte din categoria celor vesnic verzi; 
  • Zona respectiva este caracterizata de caldura excesiva, deoarece poate favoriza producerea incendiilor. 

Pentru a obtine un gard viu uniform, trebuie luata in calcul si distanta de plantare intre specii. De exemplu, arbustii mai inalti de 120 cm se planteaza la o distanta de 60 cm. Plantele mai mici si cu radacini subtiri se pot aseza la o distanta de 30-50 cm. 

2.3.Idei de gard viu - Solutii simple pentru protectie anti-daunatori si inghet

Protejeaza sanatatea gardului viu si tine la distanta daunatorii care iti ataca plantele si iti distrug munca. Ai grija de gardurile vii prin folosirea atomizoarelor sau prin tehnica mulcirii. Mulciul reprezinta materia organica pe care o asezi la baza plantelor astfel incat acestea sa-si poata pastra nivelul optim de umiditate si de nutrienti. Mulcirea se poare realiza prin urmatoarele solutii: compost, turba, paie sau rumegus.  

Acum ca ti-ai pus la punct informatiile de baza, stii cand se taie sau cum se tunde gardul viu. Descopera mai departe totul despre ingrijirea gardului viu pe timpul iernii. Desigur, coniferele sunt inzestrate cu proprietati care le mentin verzi pe toata durata iernii. Cu toate acestea, foioasele au cateva cerinte speciale de ingrijire. Apeleaza la metode simple prin care sa-ti feresti arbustii de inghet. De exemplu, imprejmuieste gardul viu cu ajutorul unui paravan format din scanduri sau plasa antivant. Ori, poti lega individual arbustii cu crengile ridicate. In ceea ce priveste radacinile, formeaza un mulci creat din pamant, frunze si ramuri prin care sa acoperi cativa centimetri din tulpina. 

3.Modele de gard viu rezistente pe toata durata anului – Top 5 recomandari de plante vesnic verzi pentru gardul viu

3.Garduri vii-Gradina mare cu garduri vii

Te tenteaza amenajarea unui gard viu vesnic verde? Iata un top cu 5 recomandari pentru amenajari rezistente inclusiv la conditii meteorologice extreme: 

1.Laur 

Laurul este compatibil cu zonele umbroase si cu majoritatea tipurilor de sol, mai putin cu cele adanci sau bogate. 

2.Leylandii 

Leylandii este planta cu cel mai accelerat ritm de dezvoltare. De asemenea, planta se comporta impecabil in zonele cu vant puternic sau foarte poluate. Poate fi plantata in orice tip de sol, cu exceptia celor cu grad ridicat de umiditate. 

3.Laur Portughez 

Frunzele de Laur Portughez au capacitatea de a supravietui chiar si la temperaturi de -25°C. Frunzele verzi creeaza un contrast uimitor cu rosul inchis al tulpinilor. Laurul Portughez este compatibil cu toate solurile, iar ingrijirea sa nu implica nevoi speciale. 

4.Tuia 

Tuia este planta cu toleranta impresionanta la vanturi puternice si temperaturi de pana la -20°C. Coniferul se dezvolta rapid si fara probleme in majoritatea tipurilor de sol. Daca doresti un gard viu dens care sa-ti protejeze intimitatea, atunci tuia este recomandarea expertilor in peisagistica. 

5.Griselinia 

Griselinia bucura privitorul cu verdele proaspat al frunzelor chiar si cand afara sunt -13°C. Planta va evolua exemplar atat in zone insorite, cat si in locuri partial umbroase. 

Lucrarile de intinerire sunt vitale. La finalul iernii, ai grija sa elimini partile deteriorare sau uscate ale gardului viu. Stabileste dimensiunea care trebuie taiata din gardul viu cu ajutorul unei sfori. Ramurile robuste pot fi indepartate cu ferastraul sau cu foarfeca speciala de crengi. Daca gardul a suferit modificari la baza in urma inghetului sau a furtunilor puternice, atunci gardul se scurteaza pana raman cioturi de maxim 25 cm. Dupa procedura de revigorare a gardului viu, acesta se stimuleaza pentru o noua crestere prin fertilizare cu ingrasaminte organice si irigari frecvente. 

Gardurile vii nu sunt un simplu moft al peisagistilor. Putini stiu ca acestea au la baza o istorie bogata. Istoria arata ca acestea erau folosite drept bariere de protectie anti-intemperii pentru culturi. Mai mult, gardurile vii care includeau specii cu ghimpi descurajau intruziunea armatelor. In prezent, gardurile vii materializeaza schite si proiecte fanteziste pentru decorarea gradinilor cu ajutorul labirinturilor, statuilor verzi in forme geometrice, umane sau de animale. 

Sursa foto: pixabay.com.