Compost - ce este, cum se face si cum se utilizeaza

Fiecare persoana care are o gradina stie ca pentru a avea grija de ea trebuie sa muncesti in mod constant aproape tot anul pentru a te asigura ca vei avea produse de cea mai buna calitate. Culturile sunt influentate de factorii de mediu extern precum conditiile meteorologice, seceta sau ploaie abundenta, si daunatorii externi. Sunt unele lucruri pe care le poti faci pentru a te asigura ca plantele tale vor creste mari, sanatoase si vor produce roade multe. Pe langa plivirea si irigarea necesara, un aspect foarte important este adaugarea de ingrasamant sau compost in pamant. Pe langa avantajul de a ajuta la adaugarea de noi nutrienti in pamant, mai este beneficiul ca il poti face chiar tu, fara costuri si in conditii minime deoarece materia prima este la indemana ta.

1. Din ce se face compostul?

Un avantaj al compostului este ca nu trebuie sa cumperi ingrediente, ci te poti folosi de ceea ce ai in gospodaria ta. Prin felul acesta te poti folosi la maxim de resursele produse in gospodarie fara sa trebuiasca sa le arunci la gunoi, precum plante din gradina, tufe, iarba taiata sau gunoiul menajer si cel rezultat de la animale. Aceste lucruri sunt pline de compusi chimici ideali pentru a se dezintegra in compost ca apoi sa ofere nutrienti pentru pamant.

1.1 Compost din deseuri animale pentru gradina

In trecut, oamenii faceau compost in principal din deseurile animalelor pe care le aveau in gospodarie. Prin deseu animal se intelege materii fecale impreuna cu asternutul animalelor precum paie. Acest tip de compost este foarte bogat in azot si potasiu, compusi necesari cresterii viguroase a plantelor in functie de tipul de animal. Gunoiul de grajd poate proveni de la mai multe tipuri de animale. In cazul deseurilor provenite de la bovine si cabaline, se colecteaza atat materii fecale, dar si asternutul de paie, rumegus, sau chiar ziar. In cazul deseurilor de la porci si pasari de curte, unde nu se foloseste asternut, ar fi bine sa adaugi paie, rumegus sau alte materiale prime. Acest tip de compost trebuie lasat la macerat ca si in cazul compostului de origine vegetala. In cazul in care ai balegar de grajd, il poti folosi fara a-l lasa la macerat o perioada lunga de timp. Doar trebuie sa  adaugi apa, sa amesteci compozitia si sa o asezi in jurul radacinilor plantelor in cantitati mici pentru a nu le arde.

1.2 Compost din iarba cosita si alte plante

Daca nu ai animale de curte, atunci te poti folosi de alte plante din gradina pentru a face compost, precum iarba cosita sau alte plante. Compostul din materiale vegetale presupune colectarea intr-un spatiu special amenajat a diverselor plante de care dispui in gradina. Pe parcursul verii poti aduna iarba taiata impreuna cu alte buruieni din gradina. Este indicat ca iarba proaspat taiata sa fie lasata la uscat cateva zile pana se adauga la compost. Daca folosesti un tractor de gradina, atunci poti folosi iarba din colector, dar daca folosesti o coasa manuala, verifica lungimea firelor, pentru ca ar fi bine ca iarba sa nu fie foarte lunga.

Toamna poti completa cu plantele din gradina dupa ce ai strans frunze uscate de la pomi, crengi subtiri, chiar si poame care sunt stricate, fructe si legume pe care nu le folosesti in alte scopuri. Daca ai multe ghivece cu flori, in momentul in care vrei sa schimbi pamantul la flori, poti adauga la compost si pamantul vechi.

Pentru un compost de calitate nu poti alege doar anumite ingrediente, de exemplu, doar iarba taiata impreuna cu frunzele copacilor. Daca ai mult spatiu verde sau gazon si doresti ca ingredientul principal in compost sa fie iarba, poti sa faci acest lucru, dar este foarte important sa adaugi si alte plante din gradina in cantitati semnificative, deoarece iarba nu este suficienta. Totodata, ai grija ca iarba si plantele pe care le pui la compostare sa nu aiba chimicale sau pesticide pe ele. Un alt aspect foarte important este sa nu pui buruieni care au facut seminte deja, pentru ca le vei introduce din nou in pamant.

 2. Cum se face compost?

Un lucru foarte important este sa stii cum se face compostul. Desi nu este un procedeu complicat este esentiala cantitatea de carbon si azot pe care le adaugi. Materiile bogate in carbon sunt vegetatia uscata si materialul lemnos, cum ar fi crengile, preferabil taiate cat mai marunt, pai, rumegus, frunze, chiar hartia si cartonul. 

Materiile bogate in azot sunt iarba taiata, frunzele proaspete sau florile. Pentru compostare mai este nevoie de aer si apa, care pot presupune lucru in plus in functie de locul unde se face compostarea si metoda aleasa.

 2.1 Metoda clasica de compost organic

Indiferent de materialele pe care le vei folosi pentru compost, acest proces presupune minim 5 luni daca il faci primavara. In mod traditional, oamenii pregateau materialul pentru compost toamna cand adaugau tufele legumelor din gradina si foloseau compostul abia peste un an, deoarece procesul de compostare are nevoie de caldura. Prin urmare acest poate dura pana la 9 luni. Primul pas este sa aloci un spatiu in gradina cat mai departe de ferestrele casei pentru ca va emana un miros urat, dar destul de aproape pentru a nu cara foarte departe materialele. Poti sa creezi un spatiu pentru compostare in doua feluri: fie direct pe pamant fara repeti, fie intr-un container, stationar sau rotativ. Ar fi bine ca acest container sa se aseze direct pe pamant pentru a facilita accesul ramelor si a diverselor insecte care sunt importante in procesul de compostare.

Este indicat ca marimea spatiului dedicat compostului sa fie de 1 metru cub. Se recomandata ca primul strat sa fie format din crengi pentru a permite o aerisire mai buna. Materialele trebuie asezate pe straturi de aproximativ 5-10 centimetri grosime, iar fiecare strat trebuie udat bine de tot. Straturile trebuie alternate intre materiale bogate in azot si materiale bogate in carbon. Daca folosesti materii vegetale suculente atunci ar fi bine ca stratul de dedesubt sa fie in principiu din crengi uscate pentru o mai buna aerisire. Este important sa verifici umiditatea compostului si sa-l uzi in cazul in care este necesar. 

Un alt pas important este aerarea compostului, o data la cateva zile ar fi bine sa intorci materialele in acest scop, iar in cazul unei perioade cu precipitatii abundente, acest lucru il poti face mai des. Un truc pentru umiditate ridicata este sa folosesti o refulatoare, precum suflanta de frunze, pentru a te asigura ca aerisirea este corespunzatoare.

 2.2 Metoda rapida de fabricare a compostului

In cazul in care doresti sa obti compost mult mai rapid exista o metoda dezvoltata de cercetatorii de la Universitatea Berkeley din statele Unite ale Americii, numita metoda Berkley. Folosind aceasta metoda vei obtine compost intr-o luna de zile, dar presupune un grad ridicat de dificultate. De asemenea este nevoie ca toate materialele necesare sa fie pregatite, deoarece din cauza timpului scurt, nu le vei putea adauga pe rand. Pentru aceasta metoda vei avea nevoie de o cantitate mai mare, prin urmare construieste o gramada de compost. La fel ca si in metoda precedenta, este recomandat ca primul strat sa fie alcatuit din crengi pentru o aerisire mai buna, dupa care sa adauga materialele in straturi, dar cu grosime de 15-20 centimetri. Dupa fiecare strat ar fi bine sa uzi cu o cantitate ridicata de apa uniform. La mijlocul straturilor poti adauga materiale activatoare precum urzici, ceaiuri de valeriana, coada calului sau coada soricelului. Dupa patru zile intoarce gramada astfel ca materialele de la exterior sa ajunga in interior si viceversa pentru a se transforma in compost. Materialul trebuie intors o data la doua zile pentru a se amesteca si pentru a se face in mod uniform. Dupa cateva zile va aparea o pelicula alba care este un mucegai care ajuta la procesul de compostare. Prin aceasta metoda compostul ar trebui sa fie gata in aproximativ 22 de zile.

 3. La ce se foloseste compostul?

Compostul se foloseste, in principal, la revigorarea solului. Acest lucru va ajuta la imbunatatirea cresterii plantelor pentru a avea o cultura mai mare si productiva. De asemenea, ajuta la porozitatea solului si la imbunatatirea capacitatii de retinere a apei. 

3.1 Folosirea compostului pentru revitalizarea pamantului

Din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit materialele organice sub forma compostului pentru a introduce in solul folosit pentru agricultura noi nutrienti si materiale chimice esentiale pentru culturi mari si sanatoase. De asemenea, compostul ajuta la aerarea solului si la reducerea cantitatii de apa necesare la irigare. 

In acest scop, poti folosi compostul in doua moduri. Toamna, dupa strangerea si curatarea gradinii poti imprastia cantitati mari de compost pe toata suprafata pamantului inainte de arat. Ideal ar fi deja sa patrunda compost in pamant, fie prin precipitatii sau irigarea lui. Apoi, prin procesul de arat, compostul va patrunde in pamant pana la adancimea la care va intra plugul. Daca nu dispui de o cantitate foarte mare, poti folosi compostul doar pe suprafata dorita in functie de plantele pe care vrei sa le plantezi. Acest lucru il poti face primavara, cand poti imprastia uniform compostul pe stratul de pamant dorit. Pentru omogenizare si pentru a patrunde un pic in pamant poti folosi o grebla. Dupa acest pas poti planta in locul respectiv plantele dorite. Pentru legume sau diverse zarzavaturi mai sensibile, cum sunt tomatele, poti adauga peste compost un strat de mulci deoarece va duce la transformarea stratului de dedesubt la un humus fertil. 

Compostul il poti folosi pentru orice planta, nu trebuie sa te rezumi la gradina cu legume. Poti adauga compost si in gradina cu flori, inclusiv printre tufele de trandafiri sau in ghivecele cu flori sau pentru rasaduri.

In ultimii ani s-a pus accentul pe folosirea resurselor alternative de energie, iar in aceasta categorie se incadreaza si compostul. Din cauza faptului ca el atinge temperaturi de pana peste 60 de grade Celsius, se poate folosi si ca o sursa de incalzire. Dezavantajul principal este cantitatea foarte mare necesara pentru a reusi sa incalzesti o casa. Pentru incalzirea unui solar sau a unei sere vei avea nevoie de un container de peste doi metri lungime si inaltime astfel incat sa il poti folosi drept sursa de caldura pentru o perioada mai lung de timp. Alte materiale de care mai ai nevoie sunt cateva tevi, plasa din otel sau plastic si o pompa. Este recomandat ca materialele principale sa fie crengi verzi de copaci sau tufisuri taiate cat mai marunt. Spre deosebire de compostul utilizat in gradina, acesta nu trebuie sa fie asezat direct pe pamant, ci peste o folie de plastic. In cazul in care doresti sa incerci, ar fi bine sa te apuci din timp de acest compost deoarece poate dura pana la 3 luni procesul de fermentatie, abia apoi va emana caldura.

Prin folosirea excesiva a pamantului in agricultura acesta isi pierde din proprietati, devenind mai arid cu trecerea timpului. Adaugarea de compost peste sol va duce la revitalizarea lui, cresterea proprietatilor sale si, implicit, la legume si zarzavaturi mai sanatoase. Cel mai bine ar fi ca toamna sa adaugi compost peste pamant inainte de arat pentru ca acesta va intra in pamant. In felul acesta pamantul va primi substante nutritive, inclusiv acizi humici, dar compostul actioneaza si ca ingrasamant pentru sol. 

Partea buna a acestui produs este ca il poti face chiar tu la tine acasa din alte materiale care se regasesc la tine in gradina. Asadar, nu mai sta pe ganduri si foloseste compostul!

sursa foto: Unsplash.com